De-a lungul
timpului, ‘’acasa’’ a capatat, rand
pe rand, conotatii diferite. Pentru fiecare dintre noi ‘’acasa’’ vine cu
amintiri placute traite in copilarie si strange sau poate ascunde eul pur,
neschimbat odata cu aparitia aproape brusca a maturitatii. Plecam de acasa de
cele mai multe ori in ideea de a deveni independenti...orgoliul de a fi devenit
oameni mari bate cu pumnii in usa sufletului si dechide ochii pana nu demult
dormitand ai mintii.
Si ajungem la punctul pe care ni-l fixam. Studiem, ne gasim un job, ne
invartim deodata in alte cercuri, cunoastem oameni multi, diferiti si noi…si ne
trezim dezbatand si dezvoltand probleme ale
‘’oamenilor mari’’. Trecerea e abrupta pe de o parte si totusi, daca
privesti din exterior, nu ai facut decat sa urmezi cursul majoritatii de langa
tine. Zilele nu mai difera foarte mult unele de celelalte, ai capatat un
supraestimat confort si accepti asa zisa normalitate care-ti pune stapanire.
Sigur ca nu e o regula sa se intample asa si sigur ca aceasta normalite este relativa.
Nu stiu despre voi, dar eu imi propun sa ma intorc de fiecare data
acasa…cel putin atunci cand mi se face un dor nebun de mine.
Posted by Clara
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu